Dud Alb - ( Morus Alba ) 50-80 cm, radacina libera

Morus alba, denumit dudul alb sau frăgarul alb, este un arbore, un pom a cărui fructe sunt comestibile. Pe lângă aspectul peisagistic sau cel de plantă cu fructe comestibile, acesta se mai remarcă și ca plantă medicinala. Scoarța acestui copac se folosește în ceaiuri, ca infuzie, în boli de ficat, icter, la diabet, iar frunzele se pot folosi la constipații, ca laxativ.

Frunzele acestui arbore sunt în principal folosite la hrănirea viermilor de mătase, hrană principală pentru aceștia. Dudul alb, originar din China, a fost adus la noi de către greci, pentru creșterea acestor viermi de mătase, iar cel negru, adus din Persia. Fructele sunt foarte gustoase.

Pomii fructiferi livrati la ghiveci , pot fi plantati pe tot parcursul anului exceptie perioada cand sunt temperaturi negative . Daca acest lucru nu este posibil ii pastrati intr-un loc ferit de inghet si udat periodic .
Dimensiunea minimă a unei gropi trebuie să fie de 50x50x50 cm. Atunci când săpați, aveți mereu grijă ca pământul rezultat din groapă să fie așezat de o parte și de alta a gropii cum este in imaginea de mai jos .  La acoperirea gropii, straturile de pământ se vor inversa.



Plantatul propriu-zis începe prin strângerea în groapă a pământului fertil rezultate din primul strat la săparea gropii – pământ care se va pune ca un mușuroi la baza adânciturii săpate cum apare in imaginea de mai jos si se amesteca cu pamantul din ghiveci .




Se așează pomul în gropa cu ghiveciul deasupra mușuroiului, incercand sa ingropam punctul de altoire 2-3 cm, dar nici daca ramane la nivelul soluli nu este gresit.
Odată fixat în groapă, puietului i se vor răsfira rădăcinile cu mâna în toate direcțiile, astfel încât să se ocupe tot spatiul din groapă si să nu se suprapună unele pe celelalte. Se acoperă rădăcinile cu un strat de pământ bine mărunțit și se calcă ușor, cu piciorul orientat cu călcâiul sper exteriorul gropii, de la periferia gropii spre centru. După acoperirea rădăcinilor, se umple groapa cu pământ amestecat cu gunoi bine fermentat, gunoi care, însă nu trebuie să vină în contact cu rădăcinile, după care se calcă din nou cât mai uniform și apăsat. După plantarea pomului fructifer, se face o copcă în jurul său, în care să se toarne 1-2 găleți cu apa.
Imediat dupa plantare se scurtează varga pentru proiectarea coroanei, la o înălțime care diferă în funcție de specia de pomimi fructiferi si tipul de coroană ales, între 60 cm și 70 cm ca si in imaginea de mai jos daca inaltumea este mai mare de 80  cm , daca nu se realizeaza anul urmator .
Această tăiere are și rolul de a reface echilibrul între partea aeriană și sistemul radicular, care a avut de suferit cu ocazia scosului din pepinieră .
Daca insa pomul are deja ramificatii laterale, atunci se va aplica taierea reductiva, care are in principal doua scopuri ca si in imaginea de mai jos:
· reducerea masei vegetale care va trebui hranita in viitoare perioada de vegetatie de catre radacina si asa slabita prin operatia de dezgropare;
· inceperea taierilor de formare a coroanei pomului.

Pentru a sti cati pomi avem nevoie intr-un perimetru, impartim suprafata totala a terenului (Lungime x latime), la suprafata totala ocupata de un pom (ex.4×4) ca si in imaginea de jos . Ex. la 2000 mp avem nevoie de 125 pomi fructiferi (2000/16=125).