Castan comestibil Maraval 140-160 cm , radacina libera

Majestuoasa Castanea sativa Maraval sau Castanul dulce Maraval este un pom fructifer autofertil , se remarca prin fructele mari de aproape 4 cm si prin productivitatea sa buna , produce fructe inca de la varsta frageda (in jur de 4 ani). Rezistent la secetă și boli, acest arbore de miere atrage și albinele în grădină, care produc miere delicioasă.
Hibrid obținut în 1986 în Ardèche prin încrucișarea unui castan european, Castanea sativa , cu unul japonez, Castanea crénata, acest castan Maraval este altoit pe soiul sativa.
Acest copac rezistent , care poate rezista la temperaturi de -20 ° C, este regele spațiilor mari: când este complet crescut, atinge 12 până la 20 de metri înălțime și 8 până la 15 metri în lățime. Trunchiul său scurt și puternic este combinat cu un obicei vertical și o coroană largă și rotunjită. Castanea sativa Maraval înflorește în amenti lungi  din iunie până în iulie. Florile sale produc castane mari triunghiulare , cu coaja subțire și coajă strălucitoare brun-mahon care se păstrează bine. Coapte în septembrie-octombrie, aceste fructe fragede și dulci pot fi savurate proaspete, prăjite sau în rețete de patiserie.
În largul soarelui, sau la semiumbră, Castanul Maraval apreciază solul acid sau solul îmbogățit cu erica. Pentru ca acesta să-și arate anvergura impresionantă a aripilor, ar trebui să fie plantat izolat, la cel puțin 5 metri de alte plante.

Pomii fructiferi sunt livrati cu radacina nuda, de aceea trebuie plantati in cel mai scurt timp posibil. Daca acest lucru nu este posibil ingropati radacinile lor intr-un loc ferit de inghet sau soare.
Dimensiunea minimă a unei gropi trebuie să fie de 50x50x50 cm. Atunci când săpați, aveți mereu grijă ca pământul rezultat din groapă să fie așezat de o parte și de alta a gropii cum este in imaginea de mai jos .  La acoperirea gropii, straturile de pământ se vor inversa.

Inainte de plantare, fiecare puiet este pregătit, acest proces fiind cunoscut drept fasonare. El constă în scurtarea vârfurilor rădăcinilor sau scurtarea cu o treime a rădăcinilor care sunt foarte viguroase, foarte lungi. Dacă avem rădăcină rănite sau rădăcini rupte, acestea se elimină total  cum este in imaginea de mai jos .

Deoarece pepiniara noastra livreaza pomii cu radacina nuda, este bine sa scufundati radacinile in apa pentru cca. 1-2 ore pentru hidratare imaginea de mai jos.


Plantatul propriu-zis începe prin strângerea în groapă a pământului fertil rezultate din primul strat la săparea gropii – pământ care se va pune ca un mușuroi la baza adânciturii săpate cum apare in imaginea de mai jos .


Se așează pomul în gropa cu rădăcinile deasupra mușuroiului, incercand sa ingropam punctul de altoire 2-3 cm, dar nici daca ramane la nivelul soluli nu este gresit.
Odată fixat în groapă, puietului i se vor răsfira rădăcinile cu mâna în toate direcțiile, astfel încât să se ocupe tot spatiul din groapă si să nu se suprapună unele pe celelalte. Se acoperă rădăcinile cu un strat de pământ bine mărunțit și se calcă ușor, cu piciorul orientat cu călcâiul sper exteriorul gropii, de la periferia gropii spre centru. După acoperirea rădăcinilor, se umple groapa cu pământ amestecat cu gunoi bine fermentat, gunoi care, însă nu trebuie să vină în contact cu rădăcinile, după care se calcă din nou cât mai uniform și apăsat. După plantarea pomului fructifer, se face o copcă în jurul său, în care să se toarne 1-2 găleți cu apa.
Imediat dupa plantare se scurtează varga pentru proiectarea coroanei, la o înălțime care diferă în funcție de specia de pomimi fructiferi si tipul de coroană ales, între 60 cm și 70 cm ca si in imaginea de mai jos.
Această tăiere are și rolul de a reface echilibrul între partea aeriană și sistemul radicular, care a avut de suferit cu ocazia scosului din pepinieră .
Daca insa pomul are deja ramificatii laterale, atunci se va aplica taierea reductiva, care are in principal doua scopuri ca si in imaginea de mai jos:
· reducerea masei vegetale care va trebui hranita in viitoare perioada de vegetatie de catre radacina si asa slabita prin operatia de dezgropare;
· inceperea taierilor de formare a coroanei pomului.

Pentru a sti cati pomi avem nevoie intr-un perimetru, impartim suprafata totala a terenului (Lungime x latime), la suprafata totala ocupata de un pom (ex.4×4) ca si in imaginea de jos . Ex. la 2000 mp avem nevoie de 125 pomi fructiferi (2000/16=125).