Castan comestibil Marradi 140-160 cm , radacina libera

Copaci au 150 - 250 cm , cei care depasesc 160 cm vor fi scurtati la aprozimativ 1.5 m pentru a se putea transporta , deoarece trebuie oricum facuta taierea si formarea copacului dupa dorinta fiecaruia .
Marrone di Marradi este o varietate de castan european, de origine italiană, potrivită atât pentru consum în stare proaspătă, cât și pentru prelucrare.
Pom cu un obicei expansiv și vigoare mare, rodește târziu dar are o productivitate constantă și abundentă.
Frunzișul este extins și foarte ramificat, frunzele sunt de foioase, de formă eliptică - alungită, cu margini zimțate, aproape piele, de culoare verde intens, strălucitoare, mai deschise în partea inferioară.
Castanul de Marradi, cunoscut și sub denumirea de „castanul bun”, este o plantă longevivă, dacă este lăsată liberă să crească poate ajunge până la 25 de metri înălțime, uneori cu trunchiuri de circumferință impresionantă.
Coacerea castanelor are loc spre sfârșitul primelor zece zile ale lunii octombrie și poate fi considerată mediu-tardivă.
Marrone di Marradi produce fructe de dimensiuni medii (aproximativ 18/20 de grame) cu forma eliptica alungita, cu coaja subtire de culoarea mahonului cu dungi de culoare inchisa ce corespund reliefurilor pe piele ce se simt la atingere. Coaja acoperă o peliculă care nu pătrunde în pulpa semințelor și este ușor de îndepărtat.
Pulpa este foarte bogată în amidon, foarte gustoasă (atât de mult încât este definită drept „marron bun”) și își menține consistența chiar și după gătire. Maro cu gust dulce si gustos, este foarte apreciat pe piata.
Fructul are o capacitate bună de conservare și este excelent atât pentru consumul în stare proaspătă, cât și pentru dulciuri.
Dimensiune cu tot cu radacina 140 - 160 cm .

Pomii fructiferi sunt livrati cu radacina nuda, de aceea trebuie plantati in cel mai scurt timp posibil. Daca acest lucru nu este posibil ingropati radacinile lor intr-un loc ferit de inghet sau soare.
Dimensiunea minimă a unei gropi trebuie să fie de 50x50x50 cm. Atunci când săpați, aveți mereu grijă ca pământul rezultat din groapă să fie așezat de o parte și de alta a gropii cum este in imaginea de mai jos .  La acoperirea gropii, straturile de pământ se vor inversa.

Inainte de plantare, fiecare puiet este pregătit, acest proces fiind cunoscut drept fasonare. El constă în scurtarea vârfurilor rădăcinilor sau scurtarea cu o treime a rădăcinilor care sunt foarte viguroase, foarte lungi. Dacă avem rădăcină rănite sau rădăcini rupte, acestea se elimină total  cum este in imaginea de mai jos .

Deoarece pepiniara noastra livreaza pomii cu radacina nuda, este bine sa scufundati radacinile in apa pentru cca. 1-2 ore pentru hidratare imaginea de mai jos.


Plantatul propriu-zis începe prin strângerea în groapă a pământului fertil rezultate din primul strat la săparea gropii – pământ care se va pune ca un mușuroi la baza adânciturii săpate cum apare in imaginea de mai jos .


Se așează pomul în gropa cu rădăcinile deasupra mușuroiului, incercand sa ingropam punctul de altoire 2-3 cm, dar nici daca ramane la nivelul soluli nu este gresit.
Odată fixat în groapă, puietului i se vor răsfira rădăcinile cu mâna în toate direcțiile, astfel încât să se ocupe tot spatiul din groapă si să nu se suprapună unele pe celelalte. Se acoperă rădăcinile cu un strat de pământ bine mărunțit și se calcă ușor, cu piciorul orientat cu călcâiul sper exteriorul gropii, de la periferia gropii spre centru. După acoperirea rădăcinilor, se umple groapa cu pământ amestecat cu gunoi bine fermentat, gunoi care, însă nu trebuie să vină în contact cu rădăcinile, după care se calcă din nou cât mai uniform și apăsat. După plantarea pomului fructifer, se face o copcă în jurul său, în care să se toarne 1-2 găleți cu apa.
Imediat dupa plantare se scurtează varga pentru proiectarea coroanei, la o înălțime care diferă în funcție de specia de pomimi fructiferi si tipul de coroană ales, între 60 cm și 70 cm ca si in imaginea de mai jos.
Această tăiere are și rolul de a reface echilibrul între partea aeriană și sistemul radicular, care a avut de suferit cu ocazia scosului din pepinieră .
Daca insa pomul are deja ramificatii laterale, atunci se va aplica taierea reductiva, care are in principal doua scopuri ca si in imaginea de mai jos:
· reducerea masei vegetale care va trebui hranita in viitoare perioada de vegetatie de catre radacina si asa slabita prin operatia de dezgropare;
· inceperea taierilor de formare a coroanei pomului.

Pentru a sti cati pomi avem nevoie intr-un perimetru, impartim suprafata totala a terenului (Lungime x latime), la suprafata totala ocupata de un pom (ex.4×4) ca si in imaginea de jos . Ex. la 2000 mp avem nevoie de 125 pomi fructiferi (2000/16=125).