Soi: Jiro (originar din Japonia, unul dintre cele mai populare soiuri neastringente)
Tip: autofertil (nu are nevoie de alt kaki pentru polenizare)
Fructe: mari (200–250 g), aplatizate, portocalii, dulci chiar și tari (nu necesită înmuiere)
Rezistență la frig: până la -15°C (necesită protecție în primii 2 ani)
Vigoare: medie
Înălțime la maturitate: 3–4 m
Avantaj: fructe delicioase, crocante, fără astringență
Primăvara (martie–mai) – recomandată în zonele reci sau de deal.
Toamna (septembrie–noiembrie) – posibilă în zonele sudice (Oltenia, Dobrogea, sudul Munteniei).
Lumină: plin soare (minim 6–8 ore/zi).
Protecție: ferit de curenți reci și vânt de nord.
Sol: reavăn, bogat, bine drenat (fără stagnare de apă).
pH optim: 6,0–7,0 (neutru–ușor acid).
Săpați o groapă de 40–50 cm adâncime și diametru.
Puneți pe fund un strat de 10 cm de mraniță sau compost.
Amestecați pământul scos cu:
30–40% compost matur,
10–20% nisip (dacă solul e argilos),
1–2 linguri făină de oase sau îngrășământ organic pomi fructiferi.
Scoateți kaki-ul din ghiveci cu atenție (fără a deranja rădăcinile).
Așezați în groapă la același nivel ca în ghiveci.
Completați cu amestecul de pământ și tasați ușor.
Faceți o brazdă de udare în jurul trunchiului.
Udați abundent – 10–15 litri apă la plantare.
Mulciți solul (5–8 cm paie, frunze, scoarță) – păstrați 5 cm liberi la baza trunchiului.
Anul 1: la 5–7 zile în perioadele calde și uscate.
Anul 2: la 10–14 zile.
Evitați băltirea – rădăcinile de kaki sunt sensibile la exces de apă.
Martie–aprilie: compost sau îngrășământ organic (azot 4–6%).
Iunie: fertilizant bogat în potasiu (stimulează fructificarea).
Octombrie: un strat de compost la bază pentru iarnă.
Păstrați permanent un strat de mulci (5–8 cm).
Menține solul umed și protejează rădăcinile de îngheț și căldură.
Tăiați tulpina principală la 70–80 cm pentru a stimula ramificarea.
Alegeți 3–4 ramuri principale dispuse uniform (coroană tip „vază deschisă”).
Tăiați ușor vârfurile pentru a echilibra creșterea.
Îndepărtați ramurile care cresc în interiorul coroanei.
Se taie ușor pentru aerisirea coroanei și controlul înălțimii.
Nu se recomandă tăieri drastice – kaki fructifică pe lăstari de un an.
Mulci gros (15–20 cm frunze, paie sau turbă) la bază.
Înfășurați trunchiul cu pânză de iută, rogojină sau agrotextil.
În noaptea geroasă: protejați coroana cu agril (pânză nețesută).
Nu folosiți plastic – condensează umezeala și poate provoca mucegai.
În februarie–martie, îndepărtați protecțiile treptat, când trece riscul de îngheț.
După 2 ierni, arborele se adaptează bine și devine rezistent.
Kaki Jiro poate începe să fructifice din al 3-lea an după plantare.
Fructele se coc în octombrie–noiembrie.
Sunt dulci chiar și tari, se pot consuma direct după cules.
Recolta completă apare începând cu anul 5–6.
| Problemă | Cauză | Soluție |
|---|---|---|
| Frunze îngălbenite | Sol prea umed sau lipsă fier | Ajustați udarea, adăugați fier chelat |
| Arsuri solare pe frunze | Lipsă mulci / expunere bruscă | Mulcire, udare regulată |
| Îngheț la vârfuri | Protecție insuficientă iarna | Înfășurare + mulci gros |
| Fructe mici sau căzute | Lipsă nutrienți / secetă | Fertilizare + udare constantă |
| Etapă | Recomandare |
|---|---|
| Perioadă plantare | martie–mai / septembrie–noiembrie |
| Expunere | Soare plin |
| Sol | Fertil, bine drenat, pH 6–7 |
| Udare | 1x/săptămână (primul an) |
| Tăieri | Formare tip „vază” |
| Protecție iarnă | Mulci + agrotextil |
| Fructificare | Anul 3–4 |
| Rezistență la frig | -15°C matur |