Kaki Jiro + protectie iarna cadou, 60-80 cm radacina libera

 
 
Cultivarea kaki Jiro în România este o opțiune tot mai populară datorită adaptabilității acestui soi și a fructelor sale de calitate superioară. Soiul Jiro, fiind unul neastrigent, poate fi consumat chiar și atunci când fructele sunt ferme, ceea ce îl face atractiv pentru consumatori.

Adaptarea soiului Jiro la România:

Zone recomandate: Kaki Jiro se dezvoltă cel mai bine în regiunile sudice și sud-vestice ale României, cum ar fi Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Banatul, datorită climatului mai blând. Totuși, poate fi cultivat și în alte zone, cu condiția protejării pomilor de temperaturile extreme.

Rezistența la frig: Pomul poate rezista la temperaturi de până la -10°C în perioada de repaus vegetativ fara protectie la maturitate, dar în zonele cu ierni mai geroase, pomii tineri sau plantațiile trebuie protejate. Fructele mature nu tolerează înghețul, așa că recoltarea trebuie realizată înainte ca temperaturile să scadă sub 0°C.

Condiții ideale pentru cultivare:

1. Sol:

Preferă soluri bine drenate, fertile și ușor acide până la neutre (pH 6-7).

Solurile prea compacte sau excesiv de umede trebuie evitate, deoarece rădăcinile sunt sensibile la stagnarea apei.

2. Lumina:

Necesită mult soare pentru o bună fructificare și pentru dezvoltarea gustului dulce al fructelor. Alege un loc bine expus și ferit de vânturi puternice.

3. Irigații:

Deși tolerează seceta moderată, irigarea regulată este importantă, mai ales în perioada de creștere și fructificare. Totuși, excesul de apă trebuie evitat.

4. Îngrășăminte:

Fertilizarea anuală cu compost sau îngrășăminte organice ajută la dezvoltarea sănătoasă a pomului.

Îngrășămintele bogate în potasiu și fosfor sunt esențiale pentru susținerea fructificării.


Îngrijirea kaki Jiro în România:

Protecție de iarnă: În zonele cu ierni reci, trunchiul și rădăcinile pomilor tineri trebuie protejate cu mulci sau materiale textile.

Tăieri: Tăierile anuale sunt necesare pentru a menține coroana aerisită și pentru a stimula o fructificare uniformă.

Fructificarea și recoltarea:

Fructele soiului Jiro sunt gata de recoltat în lunile octombrie-noiembrie. În România, maturarea poate fi ușor întârziată din cauza temperaturilor mai scăzute, dar fructele rămân de calitate excelentă.

Un avantaj major este că fructele pot fi consumate ferme, fără a aștepta înmuierea lor.

Avantaje pentru cultivarea în România:

1. Fructe neastrigente: Pot fi consumate direct, fără procesul de "îndulcire", ceea ce le face mai atractive pe piață.
2. Rezistență: Este mai rezistent la frig comparativ cu alte soiuri de kaki.
3. Versatilitate: Fructele sunt ideale pentru consum proaspăt, dar și pentru utilizări culinare diverse.

Kaki Jiro reprezintă o alegere excelentă pentru cultivatorii din România, datorită adaptabilității sale și a cererii crescânde pentru acest tip de fruct. Dacă este îngrijit corespunzător, poate oferi producții bogate și fructe de o calitate superioară.

Dimensiune cu tot cu radacina 60 - 80 cm .
Rezista pana la -10°С fara protectie la maturitate .


Pomii fructiferi sunt livrati cu radacina nuda, de aceea trebuie plantati in cel mai scurt timp posibil. Daca acest lucru nu este posibil ingropati radacinile lor intr-un loc ferit de inghet sau soare.
Dimensiunea minimă a unei gropi trebuie să fie de 50x50x50 cm. Atunci când săpați, aveți mereu grijă ca pământul rezultat din groapă să fie așezat de o parte și de alta a gropii cum este in imaginea de mai jos .  La acoperirea gropii, straturile de pământ se vor inversa.

Inainte de plantare, fiecare puiet este pregătit, acest proces fiind cunoscut drept fasonare. El constă în scurtarea vârfurilor rădăcinilor sau scurtarea cu o treime a rădăcinilor care sunt foarte viguroase, foarte lungi. Dacă avem rădăcină rănite sau rădăcini rupte, acestea se elimină total  cum este in imaginea de mai jos .

Deoarece pepiniara noastra livreaza pomii cu radacina nuda, este bine sa scufundati radacinile in apa pentru cca. 1-2 ore pentru hidratare imaginea de mai jos.


Plantatul propriu-zis începe prin strângerea în groapă a pământului fertil rezultate din primul strat la săparea gropii – pământ care se va pune ca un mușuroi la baza adânciturii săpate cum apare in imaginea de mai jos .


Se așează pomul în gropa cu rădăcinile deasupra mușuroiului, incercand sa ingropam punctul de altoire 2-3 cm, dar nici daca ramane la nivelul soluli nu este gresit.
Odată fixat în groapă, puietului i se vor răsfira rădăcinile cu mâna în toate direcțiile, astfel încât să se ocupe tot spatiul din groapă si să nu se suprapună unele pe celelalte. Se acoperă rădăcinile cu un strat de pământ bine mărunțit și se calcă ușor, cu piciorul orientat cu călcâiul sper exteriorul gropii, de la periferia gropii spre centru. După acoperirea rădăcinilor, se umple groapa cu pământ amestecat cu gunoi bine fermentat, gunoi care, însă nu trebuie să vină în contact cu rădăcinile, după care se calcă din nou cât mai uniform și apăsat. După plantarea pomului fructifer, se face o copcă în jurul său, în care să se toarne 1-2 găleți cu apa.
Imediat dupa plantare se scurtează varga pentru proiectarea coroanei, la o înălțime care diferă în funcție de specia de pomimi fructiferi si tipul de coroană ales, între 60 cm și 70 cm ca si in imaginea de mai jos.
Această tăiere are și rolul de a reface echilibrul între partea aeriană și sistemul radicular, care a avut de suferit cu ocazia scosului din pepinieră .
Daca insa pomul are deja ramificatii laterale, atunci se va aplica taierea reductiva, care are in principal doua scopuri ca si in imaginea de mai jos:
· reducerea masei vegetale care va trebui hranita in viitoare perioada de vegetatie de catre radacina si asa slabita prin operatia de dezgropare;
· inceperea taierilor de formare a coroanei pomului.

Pentru a sti cati pomi avem nevoie intr-un perimetru, impartim suprafata totala a terenului (Lungime x latime), la suprafata totala ocupata de un pom (ex.4×4) ca si in imaginea de jos . Ex. la 2000 mp avem nevoie de 125 pomi fructiferi (2000/16=125).