Rodiu Acco este un soi de rodie cunoscut pentru fructele sale mari, suculente și gustul dulce, având o varietate mai recentă și îmbunătățită comparativ cu soiurile tradiționale. Acesta este apreciat în special pentru producția sa consistentă și rezistența la condițiile climatice mai variate.
Caracteristici ale Rodiu Acco:
1. Fructele:
Mărime: Fructele sunt mari, de obicei cu o greutate între 250 și 300 g, având o coajă groasă și de culoare roșu închis sau purpuriu.
Interiorul: Pulpă este bogată în semințe mari, translucide și suculente, cu un gust dulce și ușor acrișor. Semințele sunt mai puțin amare comparativ cu alte soiuri de rodii.
Gust: Rodiile Acco sunt extrem de dulci, ceea ce le face ideale pentru consumul direct sau pentru prepararea de sucuri și alte produse alimentare.
2. Planta:
Este un arbust peren, care poate atinge o înălțime de aproximativ 3-4 metri.
Flori: La începutul verii, planta înflorește cu flori roșii, care ulterior se transformă în rodii.
Frunze: Frunzele sunt mici, lanceolate și de un verde intens.
3. Climă:
Rodiu Acco preferă un climat cald și mediteranean, fiind mai tolerant la condiții de climă semi-aridă. Este ideal pentru regiunile cu veri călduroase și ierni blânde.
Poate rezista la temperaturi de până la -8°C fără a suferi daune semnificative, dar pentru a obține o recoltă bună este important să fie protejat de îngheț în zonele cu ierni mai reci.
4. Sol:
Preferă soluri bine drenate, ușor acide sau neutre. Este esențial ca solul să fie bogat în substanțe nutritive și să evite stagnarea apei la rădăcină.
Poate tolera soluri mai aride și mai sărace, însă producția va fi mai bună dacă primește o îngrijire corespunzătoare.
5. Productivitate și recoltare:
Rodiu Acco este un soi productiv, cu o recolta semnificativă. Fructele se formează începând cu anul 2-3 de la plantare și pot atinge o producție de aproximativ 30-50 kg pe plantă, în funcție de condițiile de cultivare.
Recoltarea se face de obicei la începutul toamnei (octombrie-noiembrie), când coaja rodiei este bine închegată și sună gol când este lovită ușor.
6. Utilizări:
Consum proaspăt: Datorită gustului dulce și suculent, Rodiul Acco este excelent pentru consumul direct.
Sucuri și băuturi: Este o alegere populară pentru producerea sucurilor naturale, datorită sucului abundent și al gustului său intens.
Dulceață și gemuri: Pulpă și semințele suculente pot fi utilizate pentru prepararea gemurilor, siropurilor și altor delicatese.
7. Îngrijire și întreținere:
Irigare: Este o plantă care necesită irigare regulată, în special în perioadele de secetă sau în timpul creșterii fructelor.
Fertilizare: Aplicarea de îngrășăminte echilibrate poate stimula creșterea și fructificarea. Se recomandă fertilizarea de primăvara, înainte de înflorire.
Tăiere: Tăierea moderată ajută la formarea unui arbust compact, încurajând producția de fructe.
Concluzie:
Rodiu Acco este un soi de rodie de mare calitate, apreciat pentru fructele sale mari, dulci și suculente. Este mai rezistent la temperaturi mai scăzute decât alte soiuri de rodii, iar cultivarea sa este ideală în regiunile cu climă caldă, cu ierni blânde. Este un soi productiv, care poate aduce o recoltă excelentă în grădini sau livezi comerciale, fiind perfect atât pentru consumul proaspăt, cât și pentru procesarea în produse alimentare.
Dimensiune cu tot cu radacina 80 - 120 cm .
Rezista pana la -8°С fara protectie la maturitate .
Pomii fructiferi sunt livrati cu radacina nuda, de aceea trebuie plantati in cel mai scurt timp posibil. Daca acest lucru nu este posibil ingropati radacinile lor intr-un loc ferit de inghet sau soare.
Dimensiunea minimă a unei gropi trebuie să fie de 50x50x50 cm. Atunci când săpați, aveți mereu grijă ca pământul rezultat din groapă să fie așezat de o parte și de alta a gropii cum este in imaginea de mai jos . La acoperirea gropii, straturile de pământ se vor inversa.
Inainte de plantare, fiecare puiet este pregătit, acest proces fiind cunoscut drept fasonare. El constă în scurtarea vârfurilor rădăcinilor sau scurtarea cu o treime a rădăcinilor care sunt foarte viguroase, foarte lungi. Dacă avem rădăcină rănite sau rădăcini rupte, acestea se elimină total cum este in imaginea de mai jos .
Deoarece pepiniara noastra livreaza pomii cu radacina nuda, este bine sa scufundati radacinile in apa pentru cca. 1-2 ore pentru hidratare imaginea de mai jos.
Plantatul propriu-zis începe prin strângerea în groapă a pământului fertil rezultate din primul strat la săparea gropii – pământ care se va pune ca un mușuroi la baza adânciturii săpate cum apare in imaginea de mai jos .
Se așează pomul în gropa cu rădăcinile deasupra mușuroiului, incercand sa ingropam punctul de altoire 2-3 cm, dar nici daca ramane la nivelul soluli nu este gresit.
Odată fixat în groapă, puietului i se vor răsfira rădăcinile cu mâna în toate direcțiile, astfel încât să se ocupe tot spatiul din groapă si să nu se suprapună unele pe celelalte. Se acoperă rădăcinile cu un strat de pământ bine mărunțit și se calcă ușor, cu piciorul orientat cu călcâiul sper exteriorul gropii, de la periferia gropii spre centru. După acoperirea rădăcinilor, se umple groapa cu pământ amestecat cu gunoi bine fermentat, gunoi care, însă nu trebuie să vină în contact cu rădăcinile, după care se calcă din nou cât mai uniform și apăsat. După plantarea pomului fructifer, se face o copcă în jurul său, în care să se toarne 1-2 găleți cu apa.
Imediat dupa plantare se scurtează varga pentru proiectarea coroanei, la o înălțime care diferă în funcție de specia de pomimi fructiferi si tipul de coroană ales, între 60 cm și 70 cm ca si in imaginea de mai jos.
Această tăiere are și rolul de a reface echilibrul între partea aeriană și sistemul radicular, care a avut de suferit cu ocazia scosului din pepinieră .
Daca insa pomul are deja ramificatii laterale, atunci se va aplica taierea reductiva, care are in principal doua scopuri ca si in imaginea de mai jos:
· reducerea masei vegetale care va trebui hranita in viitoare perioada de vegetatie de catre radacina si asa slabita prin operatia de dezgropare;
· inceperea taierilor de formare a coroanei pomului.
Pentru a sti cati pomi avem nevoie intr-un perimetru, impartim suprafata totala a terenului (Lungime x latime), la suprafata totala ocupata de un pom (ex.4×4) ca si in imaginea de jos . Ex. la 2000 mp avem nevoie de 125 pomi fructiferi (2000/16=125).